CARACTERISTICILE FONDULUI FORESTIER

1. Formatii Forestiere si tipuri de padure


Molidisuri pure (FM3) - aceste paduri au o structura relativ simpla fiind formate aproape exclusiv din molid, asociat rar cu exemplare de scorus, mesteacan, paltin de munte, ulm de munte, uneori brad sau fag. Arbustii lipsesc sau sunt reprezentate prin rare exemplare de caprifoi, cununita, coacaz. Stratul ierbos este de regula slab dezvoltat cu putine plante superioare: Oxalis acetosella, Soldanella hungarica, Hieracium transilvanicum, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. În multe molidisuri se întâlnesc muschi, formând o patura mai mult sau mai putin continua, alcatuit din Hylocomium, Rhytidiadelphus, Dicranum. Productia de biomasa variaza între 3-6 t/an/ha, în functie de troficitatea solului si termicitatea biotipurilor. Din aceasta, 2-5 t/an/ha reprezinta acumularea de lemn.

Amestecuri de molid-brad-fag (FM2) - împreuna cu bradetele acestea alcatuiesc o fâsie zonala distincta. Specia edificatoare este fagul, care se asociaza în cele mai variate proportii, fie numai cu bradul sau cu molidul, fie cu ambele specii. Stratul de arbusti lipseste sau este foarte slab dezvoltat, fiind format din alun, soc rosu, soc comun, caprifoi. Stratul ierbos cuprinde specii ale florei de mull, cum ar fi Salvia glutinosa, Cardamine glanduligera, Pulmonaria rubra, Allium ursinum, Rubus hirtus, Festuca altissima, Luzula luzuloides, Vaccinium ssp.
Productia de biomasa este de cca. 9t/an/ha.
Sub aspectul distributiei tipurile naturale de padure se constata ca cea mai mare participare o are Molidisul normal cu Oxalis acetosella (41%) care este cel mai productiv tip de padure, urmat de Molidisul cu muschi verzi (17 %) si Molideto-bradetul cu flora de mull (10%).

Tipuri de padure

Nr.crt. Tip de statune Tip de statiune Procent
  Cod   Denumire %
1 2.3.3.1 111.5 Molidis cu Oxalis acetostella pe soluri schelete de prductivitate inferioar 1
2 2.3.3.2. 111.3 Molidis de altitudine mare cu Oxalis acetosella 6
111.4 Molidis cu Oxalis acetostella pe soluri schelete 3
112.1 Molidis cu muschi verzi 17
3 2.3.3.3 111.1 Molidis normal cu Oxalis acetosella 41
4 2.6.3.0 117.1 Molidis cu Anin alb -
973.1 Anin negru pe sol înmlastinat din regiunea de munte -
5 3.3.3.2 111.4 Molidis cu Oxalis acetostella pe soluri schelete 1
6 3.3.3.3 111.1 Molidis normal cu Oxalis acetosella 21
121.1 Molideto-bradet cu flora de mull 10
Total 100

 

2. Compozitia Padurii

Arboretul, ca etaj al arborilor, da nota predominanta în caracteristica padurii ca biosistem si reprezinta obiectivul principal în conducerea padurilor.
Cu toate ca, structura arboretului si a padurii în ansamblu, are un caracter unitar si se refera la elementele participante si la modul de grupare în spatiul tridimensional, totusi în practica se vorbeste obisnuit atât de caracteristicile arboretului în structura lor orizontala cât si verticala, apreciindu-se separat însusirile de structura ce pot caracteriza într-o sectiune orizontala sau verticala o padure.
În aceasta acceptiune, caracteristicile structurii orizontale se refera la compozitia si consistenta arboretului, iar caracterele structurii verticale se refera la etajarea, profilul si închiderea acestuia.
Pe lânga aceste caracteristici de ordin cantitativ arboretul mai prezinta si o serie de caracteristici calitative cum ar fi: originea, provenienta, vârsta, clasa de productie si starea fitosanitara.
Suprafata paduroasa este grupata în doua subunitati de productie:
- paduri supuse regimului de conservare deosebita (paduri de protectie) - 371 ha
- paduri supuse regimului codru (protectie-productie) - 23.056 ha
Compozitia arboretelor cu functii de protectie-productie se prezinta astfel:

compozitia arboretelor productie



Compozitia arboretelor cu functii de protectie:

compozitia arboretelor protectie



Proportia speciilor în arborete la nivelul Ocolului Silvic de Regim Gheorgheni se prezinta astfel:

  Suprafata ocupata   SPECIA   TOTAL  
  MO     BR     LA     FA     AN     ME     PAM  
ha 21839 1171 234 93 24 37 29 23427
% 94 5 1 0 0 0 0 100



Se poate constata ca molidul este specia cea mai raspândita în cuprinsul unitatii, ocupând 94% din suprafata, urmata de brad, care ocupa 5 % si în final larice cu 1%.

3. Structura pe clase de vârsta

Structura claselor de vârsta:

Suprafata ocupata Clasa de vârsta     TOTAL    
I II - IV V VI VII  
  1-20     21 - 80     81-100     101-120     >120  
Ha 2110 15227 3045 2811 234 23427
% 9 65 13 12 1 100



structura claselor de varsate



Se constata ca structura claselor de vârsta este dominata de clasele II, III, IV care reprezinta ani între 20 si 80 de ani, având o proportie de 65 %, iar prezenta claselor I, V, VI sunt destul de echilibrate si reprezinta 9 %,13 % respectiv 12 %.

4. Structura pe clase de productie

Distributia pe clase de productie:

distributia pe clase de productie



Dupa cum se observa, suprafata administrat de unitatea noastra este alcatuit din arborete de productivitate superioara care ocupa 15.769 de ha (67%), arborete de productivitate mijlocie care ocupa 7.262 de ha (31%) iar clasa de productie inferioara este reprezentata de numai 396 de ha, care reprezinta 2% din suprafata totala.

5. Calitatea arboretelor si starea de vegetatie

În conformitate cu prevederile în vigoare, actiunea de igienizare si curatire a padurilor se organizeaza si se desfasoara astfel încât sa se asigure permanent o stare fito-sanitara corespunzatoare.

Fac obiectul actiunii de igienizare si curatire a padurilor urmatoarele categorii de material lemnos:

- arbori rupti, cazuti, doborâti de vânt sau zapada, uscati, atacati de insecte, arborii cursa, necesar a fi extrasi de urgenta;
- uscaturi si crengi groase raspândite în padure;
- resturile de exemplare nevalorificate, provenite din curatirea parchetelor;
- material lemnos subtire provenit din taieri de îngrijire;
- cioate dezradacinate prin fenomene naturale.

Se impune ca o sarcina permanenta obligatorie organizarea si scoaterea a tuturor materialelor lemnoase ce ar putea influenta negativ starea fitosanitara a padurii.







GALERIE | HARTI GIS | LINKURI UTILE | CONTACT

Acest site a fost elaborat cu sprijinul financiar al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale prin proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere."
”Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro”.