Împăduriri Regenerarea pădurii este unul din fenomenele cele mai importante din viața pădurii, care încheie un ciclu de vegetație și este în același timp începutul unui nou arboret.
Regenerarea pădurilor este un proces de înnoire sau de refacere a generațiilor de arbori în locul celor exploatate sau distruse din diferite cauze (ex. doborâturi de vânt, atac de Ipidae, etc). Regenerarea se impune ca o verigă obligatorie, un mijloc permanent de evoluție a vegetației arborescente, care asigură continuitatea pădurii în timp și spațiu.
Extinderea suprafeţei pădurilor se face prin regenerarea tuturor suprafeţelor de pădure de pe care s-a recoltat masă lemnoasă, ca urmare a aplicării tăierilor de produse principale; împădurirea terenurilor fără vegetaţie forestieră, care nu au alte folosinţe atribuite prin amenajament; reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de fenomene de degradare, aflate în administrarea Ocolului Silvic de Regim Gheorgheni, precum şi a celor din afara fondului forestier.
An de an, programarea lucrărilor de regenerare este în concordanță cu tăierile definitive care se execută, obligația legală fiind ca în termen de maxim 2 ani de la îndepărtarea arboretului matern, suprafețele să fie regenerate. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni sprijină sub raport tehnic şi cu material biologic activitatea de regenerare a pădurilor, precum şi de împădurire a unor terenuri degradate, inapte pentru folosinţe agricole.
Regenerarea pădurilor se realizează în două moduri:
- regenerare naturală: sub arboretul matur,
- regenerare artificială: cu puieți forestieri produși în pepiniere, care se plantează în urma tăierilor definitive în suprafețele goale sau în cele care nu s-au regenerat natural.

Activitatea de regenerare a pădurilor din cadrul Ocolului Silvic de Regim Gheorgheni se desfășoară sub semnul păstrării continuității pădurii, prin instalarea și menținerea vegetației forestiere, cu promovarea formulelor și a schemelor de împădurire. Pentru împădurirea suprafețelor s-a acordat o mare atenție compoziției țel, deci modului de asociere a speciilor, astfel ca aceasta să fie corespunzătoare din punctul de vedere al condițiilor staționale și al țelului de gospodărire stabilit. În acest sens, în realizarea regenerărilor artificiale, puieții de rășinoase ocupă ponderea cea mai mare (80% puieți de rășinoase din totalul puieților plantați). Anual la nivelul Ocolului Silvic de Regim Gheorgheni se regenerează în medie 76 Ha, din care: 18 Ha regenerări naturale și 58 ha împăduriri propriu-zise.
Tabelul de mai jos redă realizările din ultimii ani privind regenerarea pădurilor:
Anul |
Regenerări |
Total(Ha) |
Naturale (Ha) |
Artificiale (Ha) |
2004 |
0 |
10 |
10 |
2005 |
0 |
154 |
154 |
2006 |
2 |
36 |
38 |
2007 |
3 |
36 |
39 |
2008 |
10 |
16 |
26 |
2009 |
64 |
59 |
123 |
2010 |
10 |
92 |
102 |
2011 |
0 |
88 |
88 |
2012 |
44 |
76 |
120 |
2013 |
67 |
97 |
164 |
2014 |
133 |
84 |
217 |
2015 |
107 |
75 |
182 |
2016 |
149 |
77 |
226 |
2017 |
139 |
85 |
224 |
Pentru puieții plantați urmează o perioadă dificilă, în care trebuie să se acomodeze cu noile condiții de mediu, cu un sol mai sărac decât solul din pepinieră, cu precipitații uneori foarte reduse și cu concurența speciilor ierboase și lemnoase (speciile pioniere – salcie, plop tremurător, carpen, etc). De aceea, după plantare se execută lucrări de întreținere a plantațiilor, mobilizări de sol în jurul puieților și descopleșiri de specii lemnoase și ierboase, în jurul puieților sau pe întreaga suprafață.
Toamna se execută controlul annual al regenerărilor, ocazie cu care, prin piețe de probă amplasate, se stabilește procentul de prindere a puieților, pierderile produse și lucrările necesare a se executa în anul următor. Puieții uscați sunt înlocuiți în primăvara următoare, cu ocazia lucrărilor de completări.