Descriere                   

     Situl Călimani-Gurghiu acoperă cea mai mare parte a celor două masive vulcanice - Munţii Călimani şi Munţii Gurghiului.

Regiunile administrative:

• Judeţul Bistriţa-Năsăud: Bistriţa Bârgăului (4%)
• Judeţul Harghita: Bilbor (3%), Joseni (5%), Praid (2%), Topliţa (6%)
• Judeţul Mureş: Chiheru de Jos (67%), Deda (38%), Eremitu (19%), Gurghiu (15%), Hodac (1%), Ibăneşti (71%), Lunca Bradului (99%), Răstoliţa (99%), Ruşii-Munţi (1%), Sovata (68%), Stânceni (94%), Vătava (25%)
• Judeţul Suceava: Dorna Cândrenilor (8%), Neagra Şarului (9%), Panaci (1%), Poiana Stampei (27%),

    Având aşezări umane, doar în defileul Mureşului, arealul nu a fost alterat semnificativ de activitatea antropică şi s-a păstrat diversitatea naturală a habitatelor şi a speciilor. În această regiune există una dintre  cele mai importante populaţii şi centre genetice pentru carnivore din Carpaţi : urs brun (Ursus arctos) - peste 400 exemplare, lup (Canis lupus) - 100-120 exemplare şi râs (Lynx lynx) - 70-80 exemplare –, respectiv o concentrare semnificativă a speciilor de floră şi faună ocrotite prin legea naţională şi Directivele U.E. Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 95%. Conform Manualului habitatelor sunt 13 habitate,( din care 4 de importanță deosebită conform Directiva Habitate). 18 specii de păsări, 9 specii de mamifere., 2 de reptile, 5 de pesti, 6 specii de nevertebrate și 8 specii de plante sunt de interes comunitar, Directiva Habitate.

    Clase de habitat (pondere în %)- Pajişti seminaturale umede, pășuni mezofile (5%) pajişti alpine şi subalpine (3%), păduri caducifoliate (16%), păduri de conifere (34%), păduri mixte (39%), stâncării interioare, grohotişuri. Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicaţie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) 1%. Alte caracteristici ale sitului: Munţii Călimani şi Gurghiu sunt munţi de origine vulcanică având pante mari (media peste 30 grade), relief extrem de variat şi frământat, cu aglomerate vulcanice, ce dau forme de relief specifice, de un mare pitoresc. Morfologia reliefului alături de caracteristicile bio-pedo-climatice specifice favorizează menţinerea unei biodiversităţi deosebit de valoroase.

    La finalizarea retrocedării terenurilor către foştii proprietari  – 25% va fi proprietatea statului, 75 % proprietate privată. Legile existente impun gospodărirea în regim silvic a pădurilor, indiferent de proprietar.

SCI-ul, adică zonele de protecţie ale habitatelor erau desemnate pe baza  OM 1964/2007 şi era modificat pe baza OM 2387/2011, având suprafaţa finală de 134.936 ha .

Ursul brun (Ursus arctos)

Animal deosebit de puternic, aparținând familiei Urside, ursul brun românesc - privit de mulți biologi ca sub-specie încă neînregistrată - are un corp de până la 2,5 m lungime, o înălțime la greabăn de până spre 1,5 m și o greutate maximă de 600 kg. Ursul brun poate trăi până la 30 de ani în natură și până la 50 de ani în captivitate.

Lupul (Canis lupus)

Lupul este cea mai răspândită specie dintre mamiferele care trăiesc în prezent. Pe vremuri, lupul era prezent în întreaga emisfera nordică, adăptându-se cu succes la cele mai diferite condiții de trai. Pentru a se descurca în aceste condiții diverse, lupul a fost nevoit să învețe să vâneze cele mai diferite varietăți, fie insecte, rozătoare, sau animale mai mari, cum este elanul, bizonul sau boul moscat .Este un vânător foarte talentat, însă modul lui de trai are un impediment major: este concurentul direct al omului, și pe majoritatea zonei lui de răspândire a pierdut în această luptă inegală. Lupul este cea mai mare specie din familia câinilor (Canidae).

 Râsul (Lynx lynx)

Râșii au măsura asemănătoare cu cea a câinelui. Au între 70 și 150 cm de lungime, cu coadă relativ scurtă — de 5-25 cm. Vârful cozii la toate speciile este de obicei negru, iar în vârful urechilor sunt smocurile de peri negri, ceea ce deosebește lincșii de alte feline. Culoarea perilor este diversificată și depinzând de specia și condițiile climatice, variază între castaniu și bej sau chiar alb. De asemenea, toți râșii au perii albi la piept, pântece și partea interioară a gambelor. Greutățile maxime raportate se găsesc între 50 și 58 kg, dar în mod normal reprezentanții niciunei specii nu depășesc ponderea de 30 kg. (Ca toate altele felide) Ca şi alte feline, râșii au gheare ascuțite și retractile care ajung lungimea de 4-6 cm. Râșii trăiesc aproximativ 20 ani.

 Pisica sălbatică (Felis silvestris)

În ambianța sa nativă, pisica sălbatică poate să se obișnuiască ușor cu arii de răspândire diverse: savană, stepă și pădure. Indivizii sălbatici sunt cenușii sau bruni și au dungi negre. Pot să ajungă 45-80 cm de lungime, coada de 25-40 cm și greutate de 3-8 kg. Subspeciile africane sunt în general mai mici și au culori mai deschise. Ca și râsul, este un animal singuratic, dar în perioada împerecherii poate fi întâlnită și în grupuri. Pisica sălbatică se împerechează în februarie-martie, iar după o gestație de circa 70 zile, femela naște 2-4 pui. Aceștia sunt orbi timp de 10-12 zile. După numai o lună, puii sunt capabili să își urmeze mama la vânătoare. De la aproximativ 3 luni pot vâna singuri. O caracteristică a împerecherii la pisica sălbatică este glanda perianală, de secreție externă, ce secretă un lichid cu miros de valeriană, folosit pentru marcarea teritoriului, dar și pentru atragerea partenerului.

Harta